Accueil
Bonsoir, Mesdames, Messieurs, chers invités ; MOEMOEA O PORINETIA : rêver de la Polynésie et la troupe de danse TE ANAVAI : là où l'eau prend sa source, vous souhaitent la bienvenue.
Ce soir, nous vous emmenons en Polynésie. Et pour vous y conduire, rien de tel que le symbole de la beauté, de l’amour et du partage : le tiare.
Cette fleur orne les cheveux, décore les costumes et transmet les émotions sans un mot.
A travers cette première danse nous vous souhaitons à toutes et à tous la bienvenue et un merveilleux voyage.
E hoa here ma, te mau taeae, te mau tuahine e te mau manihini, Ia Ora Na !
Te faarii poupou nei te ta'atira'a MOEMOEA O PORINETIA e te pupu 'Ori TE ANAVAI ia outou. I teie ru'i, e arata'i atu matou ia outou i Porinetia.
No te arata'i atu ia outou i roto i teie tere, aita atu ia tapa'o faahiahia mau, te here e te opere raa : Te tiare.
E faa'una'una te tiare i te rouru o te mau vahine, e faa'una'una ato'a i te mau ahu o te mau pupu ori e faatupu ato'a mai te reira i te horuhoru o te aau, ma te oaoa, ma ta parau ore.
Na roto i teie ori matamua, te faarii poupou nei matou ia outou paato'a i te faariiraa mahanahana e te ho'ê tere faahiahia mau ;
1ère danse : Fa'arii mai na (aparima)
Première partie
VOLET 1 : LE TIARE TIPANIE
NARRATION :
Au cours de cette balade, nous vous présenterons 3 fleurs emblématiques de la Polynésie. Le Tiare Tipanie, le Tiare Apetahi et le Tiare Tahiti.
On retrouve le TIARE TIPANIE aux quatre coins ensoleillés du monde.
Elle est plus connue sous le nom de frangipanier en Martinique.
A travers les différentes danses nous célébrerons la beauté, la douceur et la grâce des fleurs et de la danseuse.
I roto i teie Ori, e hi'o mai tatou e 3 Tiare nehenehe mau no Porinetia.
A tahi, te Tiare Tipanie
A piti te Tiare Apetahi
A toru te Tiare Tahiti
E ite hia te Tiare Tipanie i na poro e ha o te ao nei. E ite hia oia i ni'a i te i'oa o te Frangipanier i Matinita.
I roto i teie mau Ori, e faaite atu matou te nehenehe, te marù, e te haavitira'a o teie mau Tiare e te vahine ori.
LES DANSES :
Tiare tipanie (aparima)
Duo Sereva (ote'a)
Malae (ote'a)
Manea (aparima)
E pua no'ano'a (aparima)
Rouru (ote'a)
VOLET 2 : LE TIARE APETAHI, La légende
Narration :
Passons maintenant au Tiare apetahi,
Sa singularité, ce sont ses 5 pétales positionnés en demi-corolle qui donnent l’impression de voir les 5 doigts de la main.
Cette fleur magnifique et odorante pousse uniquement sur le Mont Temehani sur l'île de Raiatea.
Une merveilleuse légende d’amour raconte son origine…
Moea est une très belle jeune femme originaire de Raiatea, elle rencontre Ariifaite, un pêcheur de Taha’a.
Ils tombent amoureux, se marient et ont une fille prénommée Tiatau
E teie nei, e h'io tatou no te pae au o te tiare Apetahi.
Te taa'e raa o teie tiare, e pae ia ona uaa mai te hoho'a ia o te rima matara
Teie te tiare haaviti e te no'ano'a mau.
E tupu oia i ni'a i te mou'a o Temehani i Raiatea.
E aai nehenehe mau no te parau o te Here.
Moea o te ho'e ia vahine Purotu no Raiatea, ua farerei oia ia Ariifaite e taata ta i'a no Taha'a. Ua here raua ia raua e ua fanau mai i te ho'ê tamahine o Tiaitau te io'a
LES DANSES :
Ha'aviti (ote'a)
Hinamoe (aparima)
Fa’aora (ote'a)
Entracte
Deuxième partie
VOLET 2 : LE TIARE APETAHI, La légende (suite)
Narration :
Revenons à Raiatea après la naissance de Tiatau.
Les années passent et Tiatau devient une très belle jeune fille.
Un jour, son père, Ariifaite, apprend qu’un missionnaire est arrivé sur l’île et donne des cours à Opoa.
Avec Moea, sa femme, ils décident donc de déménager afin que Tiatau puisse apprendre l’alphabet et l’écriture.
Tei Raiatea nei tatou, i muri mai i te fanauraa hia mai o Tiaitau
Tau matahiti i ma'iri ua riro mai o Tiaitau ei Purotu haaviti mau.
Ia tae i te ho'ê mahana, Ariifaaite te metua tane o Tiaitau, ua faaroo oia e ua tae mai te ho'ê mitionare i ni'a i te fenua e te horo'a ra ia i te ho'ê haapiiraa i Opoa.
LES DANSES :
Te tamahine a Ta'aroa (aparima)
Narration :
Devenue femme, Tiatau rencontre le roi Tamatoa et devient son amante.
Quelque temps plus tard, Tamatoa doit quitter Raiatea avec ses guerriers et rejoindre le roi Pomare de Tahiti pour mener la bataille de Fei Pi.
La jeune femme a le pressentiment qu’elle voit son bien-aimé pour la dernière fois et lui fait part de ses inquiétudes de le voir prendre la mer.
Tamatoa tente de la rassurer, car il part avec ses meilleurs guerriers.
Ua farerei o Tiaitau e te Arii Tamatoa i roto i te here. I muri a'e e haere atu o Tamatoa e tana mau Aito i te arora'a FEI PI i Tahiti no te turu raa te Arii Pomare.
Te mihi ra o Tiaitau, e te mana'ona'o nei oia e o teie te farerei raa hope'a raua o Tamatoa.
Ua tamaru o Tamatoa i te aau o Tiaitau, no te mea te reva nei oia e tana mau Aito.
LES DANSES :
Vevehi tino (ote'a)
Horo'a o te moana (ote'a)
Narration :
Tiatau prend une noix de coco et lui dit qu’elle montera sur le Mont Temehani afin de le voir partir et guetter son retour.
« Mon bien aimé, je mettrai cette noix de coco dans le trou d’Apo’o Hihi Ura, ainsi, la noix traversera la terre, émergera près de la mer à la source Piha Ura et dérivera en te suivant d’îles en îles.
Quand tu auras soif, prends cette noix de coco, fais un trou pour se désaltérer de son eau, et en posant tes lèvres ce sera comme si tu m'embrassais. »
Puis, ils se quittent et Tamatoa s’éloigne sur sa pirogue.
Ua faa'ite atu o Tiaitau i to'na mana'o ia Tamatoa, e ua rave i te ho'ê ma'a haari, pa'uma atura i ni'a i te mou'a Temehani no te hi'oraa tu te revaraa o Tamatoa e to'na ho'iraa mai.
E ta'u here, e tuu atu vau i te ho'ê maa haari i roto i te ana « Apoo Hihi'ura » e fano oia na raro i te fenua e fa mai i roto i te miti i te hitipape o te reva ra o Piha Ura e e painu roatu ai e na te pee atu ia oe.
Ia po'iha oe ra,e rave i teie nei maa haari a inu i tona pape no te ha'amaha ia oe, ia tuu oe i to oe vaha i ni'a i te vaha o te maa haari mai te mea ra te ho'i mai ra oe ia'u
E fano atura o Tamatoa e tana va'a.
LES DANSES :
Ote'a coco (ote'a)
Rei a varua (aparima)
Narration :
Tiatau se met alors en chemin, quand elle arrive au trou d’Apo’o Hihi Ura, elle y met la noix de coco, mais en apercevant au loin la pirogue de son amant secouée par les vagues, son cœur se déchire à l’idée de le perdre.
Elle plante alors son bras dans le sol de la montagne, puis se jette dans le trou de d’Apo’o Hihi Ura tant son chagrin est insoutenable.
Avec le temps, son bras fleurira et la fleur aura l’aspect visuel de la main ouverte de Tiatau et sera le symbole éternel de son amour.
I roto i te tere o Tiaitau i Apoo Hihi'Ura, tuu atura i te maa haari, ite atura oia i te va'a o Tamatoa i te aueue raa, mauiui roa aera tona aau.
Tanu atura oia i tana rima i ni'a i te mou'a ra o Temehani, e ou'a atura i roto i te Apoo o Hihi'Ura, no te rahi o tona oto.
I roto i te roaraa o te tau, e uaa tona rima, e , e riro te tiare mai te rima matara o Tiaitau. E e riro te reira e tapa'o mure ore no to'na here.
LES DANSES :
Fenua mo’a (aparima)
Aujourd’hui, on ne trouve cette fleur unique au monde que sur le plateau du Mont Temehani. Elle est précieusement protégée depuis 1996 ici pour saisir votre texte.
VOLET 3 : LE TIARE TAHITI
Narration :
C’est maintenant au tour de notre dernière fleur, le tiare Tahiti, l’emblème de Tahiti. Offerte en couronne ou en bouton, elle est un signe de bienvenue. C’est une fleur que l’on décline en parfum ou en bijou floral. Placée à l’oreille gauche, côté cœur, elle indique que la personne est prise, à droite, elle indique que la personne est disponible.
Symbole de pureté et d’amour éternel,le tiare accompagne tous les moments de vie en Polynésie.
I teie mahana, e ite hia teie Tiare otahi roa i te ao nei i ni'a i te mou'a ra o Temehani. Ua paruru maita'i hia te reira mai te matahiti ho'ê tauatini e iva hanere e iva ahuru ma ono mai a.
I teie nei, e ho'i mai tatou i ni'a i ta tatou tiare hope'a, o te tiare Tahiti ia, te tapa'o teie o Tahiti. E pupuhia ei hei upoo aore ra ei uaa umoa, e tapa'o ho'i te reira no te faarii poupouraa. E tiare teie o te faaohipahia i roto i te faano'ano'araa aore ra ei mau tao'a rii faanehenehe. Ia tuuhia oia i ni'a i te tari'a i te pae aui, e tapa'o faa'ite te reira e, ua riro oia. Ia tuuhia ra i te pae atau e tapa'o faa'ite te reira e e taata vata, e taata taa noa. E tapa'o no te viivii ore e te here mure ore, e apee te tiare i te mau taime ato'a i te oraraa i Porinetia.
LES DANSES :
Iaorana (aparima)
Ua here h'oi au ia oe (aparima)
Narration :
Le tiare Tahiti est l’ingrédient principal du monoï, une huile sacrée obtenue par la macération des fleurs dans de l’huile de coco. Elle est traditionnellement utilisée pour masser les bébés, soigner les cheveux et nourrir la peau qu’elle parfume délicatement.
Vous sentez cette odeur ?
O te tiare Tahiti te tao'a faufaa matamua roa te mono'i, te ho'ê hinu faahahia mau o te noaa mai na roto i te tapururaa i te mau tiare i roto i te hinu haari. E faaohipahia te reira ia au i te peu ma'ohi i roto i te mau taurumiraa o te mau aiù. Te ha'ua ra outou i to'na no'ano'a ?
LES DANSES :
Mono'i Tupuna (aparima)
Solo Vahine Virginie (ote'a)
Tiare Tahiti (aparima)
Fa'arapu tiare (ote'a)
NANA ! MAURURU !
DANSEUSES : Florence G. , Virginie A., Joanne S., Christelle C., Sandra P.- V., Maëva SJL, Sérena B
NARRATRICES : Angélique, Maleiva T.
MONTAGE IMAGE ET SON : Karine C.
PHOTOS et VIDÉOS : Ariinui D. , Maleiva T. , Maëva SJL
CHORÉGRAPHIES : Maëva SJL, Sérena B., Joanne S. , Virginie A., Maleiva T. , Sandra P.-V. , Te Purotu, , Tamariki Poerani, Makau Foster, Taakoka dance troupe.
MUSIQUES :
Fa’arii mai ia : I/Sissa Sué O’Kota’i , C/ Steve Angia, A/Steve Angia
Tiare Tipani ei : A/C/I(TAAKOKA DANCE TROUPE)
Malae: A/C/I SefaDrums
Manea
A/C/I: Kurt Opeta , Co-compositeur : Hiurai Toofa
E puoa no’ano’a : A/ I/ C Mahealani Uchiyama
Ote'a Rouru (cheveux) : artistes polynésiens
Ha’aaviti A/I/C Mevina Maxwell Liufau
Hinamoe : A /I/C Emma Terangi
Fa’aora : A/I/C SEFA DRUMS
Te Tamahine A Ta’aroa : I /Teiva LC, A/Tauhere Sandford, C/ Teiva Le Moigne-Claret
Vevehi tino: I/ Opetai Foahi TE VAKA , A/ Matatia Foa’i , C/ Matatia Foa’i
Hōro’a : A/I/C SEFADRUMS
Vero : A/I/C SefaDrums
Rei a varua: A/Maheata Teavai, C/ I :Nohorai Temeaiana
Fenua mo’a : I/Ta’iora A/C : Maire Tavaearii
Iaorana : TAHITI VOYAGE
Ua here h’oi au ia oe : I /Tatuai Trip , A/C Tahiti Ora
Mono’i Tupuna : I/Tamariki Poerani, A/C Makau Foster Delcuvellerie
Te Tai : A/C/I OTEA API
Te Tiare Tahiti : A/ C/ I Teiho Tetoofa
Ōte a Tīraha : I/C/A Mevina MMaxwell Liufau
Créez votre propre site internet avec Webador